Se redeschide circulația pe Transfăgărășan

Astăzi sărbătorim un moment de mândrie națională în România – inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan acum 49 de ani, pe 20 septembrie 1974.

Acest traseu impresionant rămâne un simbol al proiectării și execuției românești de înaltă calitate în domeniul infrastructurii rutiere.

Un aspect mai puțin cunoscut este legat de contextul geopolitic al acelor vremuri. Proiectarea și construcția Transfăgărășanului au fost accelerate datorită invaziei Cehoslovaciei, care a impus o necesitate urgentă de a avea acest drum în funcțiune.

În plus, inundațiile catastrofale din anii ’70 au determinat suspendarea programului de autostrăzi, iar atenția s-a îndreptat către refacerea infrastructurii afectate și dezvoltarea transportului feroviar și naval. În această perioadă, Transfăgărășanul a devenit proiectul principal de infrastructură din România, cu rezultate impresionante care ne mândrim și astăzi.

Merită menționat că inginerul Chireac Avădanei, liderul echipei de proiectare și al Canalului Dunăre-Marea Neagră, a jucat un rol esențial în stabilirea traseului Transfăgărășanului.

Din punct de vedere tehnic, Transfăgărășanul străbate Munții Parâng din Carpații Meridionali, atingând altitudinea de 2042 de metri în căldarea glaciară Bâlea. Este al doilea drum ca înălțime din România, după Transalpina, care ajunge la 2145 de metri în pasul Urdele.

Drumul începe în comuna Arefu, județul Argeș, la kilometrul 61 al DN7C, și se încheie în comuna Cârțișoara, Sibiu, la intersecția cu DN1. Pe întregul traseu, au fost construite 27 de poduri și viaducte, inclusiv cel mai lung tunel din România, Tunelul Bâlea, cu o lungime de 887 de metri, care străbate Muntele Paltinu. Tunelul este aerisit natural datorită curenților de aer extrem de puternici.

Pentru construcția Transfăgărășanului, s-au folosit resurse impresionante, cum ar fi patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 de metri cubi de fundații, aproximativ 600.000 de suprastructuri de macadam și peste 6.000 de tone de explozibil. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea, s-au utilizat 20 de tone de dinamită, cu excavarea a peste 41.000 de metri cubi de rocă.

Transfăgărășanul rămâne o dovadă clară a capacității de construcție și inginerie a României la acel moment și un loc deosebit care ne conectează cu frumusețea naturală a țării noastre.

By admin

Administrator comunitate Info Trafic România cu peste 1.000.000 membri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *